Groapa de gunoi

Hei,

Pentru bucureșteni, gunoiul e o problemă. Pentru Primăria Capitalei, deșeul este doar o afacere. Cu trei gropi de gunoi în funcțiune, orașul continuă să fi e sufocat de mizerie.

Autorităţile române trebuiau să închidă, până la data de 16 iulie 2009, 68 de gropi de gunoi neconforme. Nouă ani mai târziu, în 2018, după decizia CJUE, Ministerul Mediului preciza că a făcut eforturi pentru închiderea a 41 de depozite neconforme, iar în continuare trebuie modificată legislaţia în domeniu. Vestea bună, dacă ea există, este că pentru moment, România nu va fi sancţionată financiar, ci va trebui să plătească cheltuielile de judecată şi să închidă de urgență gropile de gunoi care nu sunt conforme standardelor europene.

Capitala are trei depozite de deșeuri, din care două sunt fără autorizație

Glina, Chiajna-Rudeni și Vidra sunt cele trei puncte de colectare a deșeului din București, însă autorizație integrată de mediu are doar una singură : Chiajna-Rudeni, administrată de Iridex (si la aceasta groapa de gunoi au fost inchise cateva celule deaoarece functionau ilegal).

Pentru cei ce inca nu au aflat este ca autoritatile locale din orasul srini, judetul Maramures, au reusit sa asigure curentul electric, pentru iluminatul public din intreaga localitate, construind o instalatie de biogaz. Aceasta transforma deseurile in electricitate, rezolvand totodata si problema poluarii din zona.

Am putea invata si de la tarile nordice cum importa gunoi din alte tari pentru energia electrica.

În Suedia are loc o revoluţie a reciclării. De fapt, mai puţin de 1% din gunoiul produs într-o casă obişnuintă ajunge la groapa de gunoi. Ţara chiar a devenit atât de bună în reciclare, reutilizare şi ardere a gunoiului încât trebuie să importe gunoi din ţări ca Marea Britanie, Italia, Norvegia sau Irlanda pentru a alimenta cele 32 de fabrici „din gunoi, în energie“
Gunoiul, în ziua de azi, este un lux în multe feluri. Nu este numai risipă, este pur şi simplu o afacere“, explică directorul de comunicaţii al Managementului Deşeurilor din Suedia, Anna-Carin Gripwell. În fiecare an, suedezul obişnuit produce 461 de kilograme de deşeuri, o cifră care oricum este puţin sub media europeană. Însă, diferenţa dintre suedezi şi restul Europei este programul oarecum controversat prin se care incinerează peste două milioane de tone de gunoi pe an, potrivit „Huffington Post”.

In Danemarca “groapa de gunoi” este de fapt un centru de colectare.

Anumite orase au aceste centre de colectare unde gunoiul este depus in pubele pe categorii: publea pentru sticla, pubela pentru gunoi de gradina (frunze, crengi,iarba etc.), pubela pentru aparatura electrocasnica etc. Unele centre ”detin” si pamant pentru plante si te servesti cat doresti fara a plati.

Nu mai amintesc cazul in care s-au incasat 7 mil. euro pentru a deschide o groapa de gunoi intr-o zona turistica in Pasul Mestecanis din Suceava.

Pacat, ca o tara cum este Romania nu poate gasi o solutie a gunoiului menajer. Cu totii vrem civilizatie cum este in alte tari, insa trebuie sa facem mai mult decat a ramane cu dorinta.

Sa traiti frumos pana data viitoare,

Eli

 

Tags: No tags

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *